Siegfried Muresan: Faptul că Parchetul European este condus de un procuror-șef român – Laura Codruța Kövesi – reprezintă o mare victorie pentru țara noastră pe plan european.

Iată principalele etape ale negocierilor:

Procedura de selecție a procurorului-șef european a început încă din februarie 2019 când doamna Kövesi a fost aleasă de 12 experți independenți drept cel mai bun candidat pentru această funcție.

Cu toate acestea, Consiliul Uniunii Europene a situat candidatul nostru doar pe locul doi la votul indicativ din februarie 2019, după candidatul francez Jean-François Bohnert. În Consiliu, Guvernul României, condus atunci de Viorica Dăncilă și PSD, a refuzat să susțină candidatura Laurei-Codruța Kövesi, în timp ce Guvernul Franței și-a susținut propriul candidat.

Între timp, noi, europarlamentarii Partidului Național Liberal, am obținut susținerea pentru doamna Kövesi din partea Grupului PPE din Parlamentul European, cel mai mare grup politic european.

De asemenea, tot în luna februarie 2019, am negociat și am obținut majoritate în două comisii de specialitate ale Parlamentului European pentru susținerea candidatului nostru. Au votat atunci 10 europarlamentari din partea României: 5 europarlamentari PNL au votat în favoarea doamnei Kövesi, iar 5 europarlamentari PSD au votat împotriva doamnei Kövesi. După aceste două runde de vot, Laura-Codruța Kövesi a devenit candidatul oficial al Parlamentului European.

Au urmat în primăvara din 2019 trei runde de negocieri între Parlamentul European și Consiliu pentru alegerea noului procuror-șef european. Negocierile nu au avut niciun rezultat deoarece Consiliul a refuzat să își schimbe poziția chiar dacă Laura-Codruța Kövesi avea susținerea atât a comisiei de experți independenți, cât și susținerea democratică a Parlamentului European, obținută după două audieri publice și transparente.

Negocierile s-au suspendat înainte de alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, urmând a fi reluate după ce noul Parlament European rezultat după alegeri își va fi intrat în drepturi. Am spus atunci că, după alegeri, șansele doamnei Kövesi vor fi mult mai mari deoarece Guvernul Franței, principalul susținător al contracandidatului francez pentru această funcție, va avea alte obiective la nivel european și nu va mai insista pentru obținerea funcției de procuror-șef european.

Acest lucru a fost dovedit în luna iulie 2019, când contracandidatul francez Jean-Francois Bohnert a fost numit la conducerea Parchetului Național Financiar din Franța, iar Guvernul Franței a insistat pentru alegerea doamnei Christine Lagarde în poziția de președintă a Băncii Centrale Europene.

În paralel, am reușit să obținem în Consiliul Uniunii Europene sprijinul mai multor state care inițial susținuseră candidatul Franței.

În 12 septembrie, la scurt timp după ce noul Parlament European și-a intrat în atribuții, noi, Grupul PPE, am cerut Parlamentului accelerarea procedurii de alegere a procurorului-șef european și am reiterat susținerea fermă a candidatei Laura-Codruța Kövesi.

Tot în 12 septembrie 2019, Parlamentul European și-a ales noua echipă de negociere pentru alegerea procurorului-șef european.

A urmat o nouă rundă de negocieri între Parlament și Consiliu UE. În urma negocierilor, Consiliul a decis să susțină poziția Parlamentului European.

Atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE au confirmat în octombrie 2019 numirea Laurei-Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

A urmat, apoi, o perioadă de 18 luni în care doamna Kövesi a lucrat la selectarea procurorilor europeni din fiecare țară și la formarea acestei instituții care își începe astăzi activitatea.

Acum este esențial ca Parchetul European să fie susținut cu un număr cât mai mare de procurori europeni și cu un buget cât mai mare pentru a-și putea derula activitatea cât mai eficient în interesul oamenilor.